Sfânta lene și cuviosul somn

E prea mult spus sistem backup, e mai mult un fel de salvare a listei cu programe instalate pentru a fi reinstalate după un fresh install sau pentru a fi instalate pe alt sistem. Dar să trecem la treabă!  Este o metodă pe care o aplic eu la reinstalarea sistemului. Știm toți ce înseamnă să stai să cauți toate programele pe care le-ai avut înainte de reinstalare, cu toate ppa-urile și alte alea. Asta mă scoate din sărite cel mai tare, că am 'jde mii de programe puse în Ubuntu, din câteva ppa-uri plus alea din arhivele oficiale. Așa că am găsit o soluție de slavare și reinstalare alor. Dar cum asta implica mai multe comenzi, am făcut două scripturi (deși sunt super-începător în asta,dar...) ca să mă ajute. Cum funcționează? Simplu. 1. Primul script îl rulez pe sistemul de pe care vreau să salvez lista de programe și toate sursele de unde le-am instalat (scriptul este între liniile punctate sau poate fi luat de aici ): ------------------------------------------------------------------

Una dintre operațiile de bază în administrarea și utilizarea unui sistem de operare este actualizarea acestuia și a programelor instalate. În Ubuntu avem mai multe posibilități să facem asta: cu ajutorul Ubuntu Software Center, cu Synaptic, Muon sau alt manager de pachete, sau din linie de comandă. Eu personal prefer ultima soluție pentru că este mai simplă și mai rapidă. Dar o asemenea actualizare presupune introducerea unor comenzi în terminal și rularea lor. Pentru a simplifica toată treaba am creat un script pe care-l rulez de fiecare dată când vreau să actualizez sistemul. (Un script este un fișier care conține anumite comenzi care sunt executate de sistem în concordanță cu ceea ce conține respectivul script.) Prima observație: scriptul nu este nici pe departe perfect, dimpotrivă, sunt sigur că poate fi îmbunătățit, dar pentru mine este suficient. Nu am cunoștințele necesare pentru a-l face și mai complex și nici nu vreau pentru moment. A doua observație: înainte de fiecare etapă

Dacă folosiți XFCE/Xubuntu, poate vă interesează că se poate seta transparența barelor (panels, panouri, paneluri,whatever...) foarte simplu:   Mergeți la Settings - >Settings Manager - >Window Manager Tweak - >Compositor   și bifați Enable Display Compositing : Desktop compositing in XFCE/Xubuntu Apoi setați transparența panelului/panoului: click dreapta pe panou -> Panel - >Panel Preferences - >Appearance și de la Alpha trageți de buton până ajungeți la transparența dorită.  Setare transparenta in XFCE/Xubuntu

  Una scurtă astăzi despre configurarea imprimantelor pe Ubuntu... Sunt unele imprimante care se instalează simplu, la conectarea lor la PC, funcționează bine, dar opțiunile de configurare sunt limitate în System Settings. Pentru cei care aveți o astfel de imprimantă (eu am o Samsung CLP-320), configurarea se face ușor din interfața CUPS. Scrieți în orice browser web adresa http://localhost:631/ și veți intra acolo.   Pe Administration găsiți totul despre adăugarea, configurarea și administrarea imprimantelor, starea lor și Job-urile efectuate (printările care au fost făcute pe fiecare imprimantă). Dacă vă jucați puțin pe acolo, veți vedea ce anume se poate face. Spor!

De fapt este vorba doar de unul singur - GoldenDict. Mie mi se pare mama (sau tata) tuturor dicționarelor de pe Ubuntu/Linux. E drept, n-am folosit unul cam de multișor, bazându-mă doar pe cele online și pe cărți. Dar am găsit GoldenDict, care este într-adevăr de aur. Interfata GoldenDict (poză de pe siteul oficial) De ce? Cum de ce? Păi pe scurt: se descurcă cam cu toate formatele de dicționare mai ca lumea (Babylon, Lingvo, StarDict și dictd), poate căuta pe toate siteurile gen Wikipedia (siteuri wiki) și se pot adăuga alte siteuri din interfața lui. Astea ar fi chestiile care m-au încântat pe mine.  Pentru cei interesați aveți mai jos descrierea în engleză de pe siteul oficial : " The program has the following features: Use of WebKit for an accurate articles' representation, complete with all formatting, colors, images and links. Support of multiple dictionary file formats, namely: Babylon .BGL files, complete with images and resources StarDict .ifo/.dict./.idx/.syn diction

Dacă ați trecut pe gnome-session-fallback, poate ați obervat că panourile (panels) nu pot fi micșorate mai puțin de 25 de pixeli. asta n-ar fi o problemă, dar pe laptopul meu antic - Toshiba Satellite L300 - panoul de sus parcă ocupa juma' de ecran. Așa că m-am pus pe săpat pe net și am găsit soluția (nu mai știu unde exact): 1. prima dată verificăm dacă în /home/ numeutilizator /.config avem un folder gtk-3.0 . Dacă nu îl facem: mkdir ~/.config/gtk-3.0 2. Dacă avem deja folderul gtk-3.0, căutăm în el un fișier settings.ini . Iarăși, dacă nu este îl creăm cu gedit ~/.config/gtk-3.0/settings.ini Dacă este, adăugăm în el: [Settings] gtk-icon-sizes = panel-menu=16,16:gtk-large-toolbar=16,16 După aia salvăm, dăm Log Out -Log In și ar trebui să avem un panou mai mic. Observație: în proprietățile panoului tot 25 pixeli va fi cea mai mică valoare, dar în realitate panoul va fi mai mic de atât, și implicit, iconițele și alte chestii de pe el vor fi mai mici. Puteți expremineta cu valorile

Orice utilizator de Ubuntu/Linux ajunge la un moment dat să lucreze cu linia de comandă, fie pentru a instala ceva, pentru a actualiza sistemul, pentru a configura ceva sau pur și simplu din curiozitate. În lumea Linux se spune - pe bună dreptate - că lucrul în linia de comandă este mai rapid și mai eficient decât lucrul în interfața grafică. De exemplu, vrem să instalăm programul Pidgin, de mesagerie instant. Prin metoda grafică avem pașii următori: 1. Deschidem managerul de pachete 2. Introducem parola 3. Căutam"pidgin" 4. dăm click pe install 5. Confirmăm instalarea 6. Închidem mangerul de pachete. În linia de comadă merge așa: 1. Deschidem Terminalul 2. Scriem comanda sudo apt-get install pidgin 3. confirmăm instalarea 4. Închidem terminalul. Concluzia? Am economisit timp (și pentru unii timpul este foarte prețios). Dar ca să n-o mai lungim mult, sunt o groază de comenzi pentru terminal (linia de comandă), de la cele mai simple la cele mai complexe, cu multe opțiuni și se

Dacă sunteți ca mine și vă place să vă jucați cu Ubuntu, atunci sigur ați instalat mai multe DE (Desktop Environments) ca Gnome, XFCE, Unity, KDE, etc. Problema cu aceste instalări este .... mai multe probleme de fapt.  Cea mai puțin enervantă este că în meniuri vor apărea toate aplicațiile de la toate DE-urile. Adică pe Gnome veți avea și Xfburn, programul XFCE de ars CD-uri, pe KDE veți avea și gedit pe lângă Kate, și așa mai departe. O altă problemă ar fi că la startul sistemului de operare pornesc și mai multe instanțe ale aceleași aplicații - de exemplu eu aveam două ferestre Pidgin pornite și conturile de messenger se deconectau reciproc.  Destul de enervant, nu? După lupte seculare care au durat câteva ore, am cerut ajutorul comunității . Și l-am primit destul de repede sub forma unui link spre un site super tare despre Linux/Ubuntu Web Upd8 . Iată și soluția la problema mea - setarea anumitor aplicații să pornească doar în anumite DE-uri.Mii de mulțumiri, Andrei! Pentru cei ca

ACTUALIZARE: mulți întreabă cum se poate descărca muzică de pe internet în Ubuntu. Răspunsul? Aflați singuri. Chestia asta cam încalcă drepturile de autor așa că dacă vreți să descărcați ilegal muzică de pe internet, aflați singuri cum. Există Google, Bing, Yahoo, DuckDuckGoGo și alte metode de a afla ce vreți voi. Comentariile care cer acest lucru vor fi șterse direct.  Bineînțeles, Ubuntu este un sistem de operare grozav pentru utilizatorul obișnuit, dar pentru profesionistul care are nevoie de un sistem perfect compatibil cu alte instrumente de-ale sale oare cum este? În primul rând, nu există sistem perfect compatibil cu ceva, tot timpul apar probleme, chiar și la cvasi-unanimul Windows. Dar pentru acesta sunt o groază de firme care fac softuri, componente hardware, scule, ustensile, aparate, etc., deci și compatibilitatea este mai mare. Linuxul oare ce-o fi făcând? De ce am abordat acest subiect? Păi pentru că unul dintre argumentele celor anti-Linux (de ăia porniți rău, de genul

Un sistem Ubuntu fără efecte grafice este ca mirele care dezleagă rebus în noaptea nunții (adică o tâmpenie). Și Slavă Domnului, Ubuntu are cu ce se lăuda la capitolul ăsta - Compiz cu toate ale lui este un must have (m-am molipsit de la CNA cu must carry a lor) pentru orice utilizator care se respectă.  Deși se spune că pe Xubuntu nu prea sunt posibilități de personalizare foarte diverse (eu unul n-am încercat încă nimic pe nici un Desktop Environment), putem totuși să facem panelurile transparente ca să le dăm un aer mai șic și să schimbăm puțin aspectul standard al interfeței. Pentru asta este de ajuns să mergem la Meniu-»Opțiuni-»Manager de opțiuni-»Ajustări pentru ferestre-»Compozitor-»Activează compozitorul ecranului și gata, putem seta transparența la paneluri: Click dreapta pe Panel/panou -»Panou-»Preferințe-»Aspect -»și sub Fundal , la Alfa , dăm sliderul la stânga până ajungem la transparența dorită.Gata!

Dacă utilizați OpenOffice sau LibreOffice (care e cam același lucru) și ați scris mai multe caractere ca diez (#), semnul egal (=), asterisc (*), underscore (_) sau tilde (~) pe același rând, sigur ați observat că aceste caractere s-au transformat într-o linie groasă. Dacă asta ați și vrut, e OK. Dacă nu, probabil vă dați de ceasul morții să vedeți cum faceți ca respectivele caractere să rămână așa cum le-ați scris.  Soluția e simplă, deși am răscolit și eu internetul ca să o găsesc : 1. ca să scăpați temporar de ea, dați click în paragraful de deasupra liniei și mergeți la F ormat->Paragraph-Borders și în căsuța cu stiluri de linii alegeți Nothing , apoi dați click pe OK. 2. ca să scăpați definitiv de nervi, mergeți la T ools->AutoCorect Options->Options și debifați Apply Border. Gata, ați scăpat de linia aia enervantă. Spor la treabă în continuare!

Dacă ați intrat pe vreun forum despre Ubuntu cu siguranță ați auzit de linia de comandă sau Terminal și despre ce operații cu fișiere/dosare/programe se pot face acolo. De fapt terminalul este un instrument foarte puternic care oferă posibilitatea administrării sistemului chiar și în lipsa unei interfețe grafice. De multe ori utilizarea terminalului scurtează mult timpul de realizare al unei operații. Dar mai pe larg despre asta într-un articol viitor. Acum vă voi prezenta câteva comenzi utile legate de instalarea și administrarea pachetelor/programelor de pe un sistem Ubuntu. Mai pe scurt, câteva date despre foarte des utilizata comandă apt-get și opțiunile sale. Apt-get este probabil prima comandă în terminal de care aude un începător în ale sistemelor Ubuntu. Ea ajută la multe chestii legate de programele pentru acest sistem de operare. Dar să nu mai pierdem vremea și să vedem ce poate face ea. O precizare, totuși: aceste comenzi sunt de obicei rulate ca superuser/root, adică au su

Dacă aveți o tastatură fără leduri de-alea care vă arată dacă tasta CapsLock sau NumLock sunt active, atunci ați încurcat-o în Xubuntu, deoarece la ora cân scriu acestea, Xubuntu nu are "din țeavă" un asemenea indicator pentru panel. Nu disperați totuși! Soluția există la un click distanță, pe ubuntuforums.org ! Și le mulțumesc și pe această cale! Pentru cei care sunt perfect bâtă la engleză (nu-i rușine, cred...), o să traduc ce scrie acolo: 1. Descărcați pachetul xfce4-kbdleds-plugin de aici . 2. dezarhivați pachetul în /Home sau unde vă este mai ușor. 3. Instalați pachetele necesare pentru a instala pluginul: sudo apt-get install intltool libxfce4ui-1-dev xfce4-panel-dev xorg-dev 4. intrați în directorul respectiv cd ~/xfce4-kbdleds-plugin dacă l-ați dezarhivat în /Home și rulați comanda: ./configure --prefix=/usr 5. apoi instalați pluginul: make && sudo make install Acum veți putea instala pluginul pentru panel la fel cum le instalați și pe celelalte (cu click dre

Moonlight - Silverlight for Linux (Aproape) toată lumea a auzit, dacă nu și utilizat (forțat), Silverlight , un fel de FlashPlayer de la Microsoft. Marea problemă a acestui software sau ce e el este că pe sistemele GNU/Linux, nu prea avea un echivalent viabil, așa cum Adobe a oferit pentru Flash. Dar lucrurile nu au rămas așa (niciodată nu vor rămâne așa în lumea open source ) și Novell în colaborare cu Microsoft (care a oferit specificațiile,codul-sursă și altele) au reușit să aducă Moonlight , versiunea pentru Linux a Silverlight, versiune care face pe sisteme GNU/LInux tot ce face Silverlight pe ăla cu multe geamuri :) (cel puțin așa scrie pe pagina lor). Dar este (un fel de) limitare: Moonlight nu merge decât pe Firefox și Google Chrome pe Linux. Deci nu și Opera sau alte browsere. Dar nu cred să fie vreo problemă cu utilizatorii de Linux/Ubuntu.  Pentru alte detalii citiți pagina de FAQs (în engleză).

Dacă ați trecut pe Gnome Shell ca interfață grafică în distribuția voastră Ubuntu, sigur vă lipsesc unele dintre funcțiile și funcționalitățile vechiului Gnome: apps-indicator, meniul clasic, etc. Din fericire, puteți găsi toate astea și mai multe decât atât pe siteul Gnome Shell Extensions . Și acum vine partea cu adevărat frumoasă: toate extensiile pot fi instalate direct de pe site, este suficient să treceți cu mouseul peste numele lor ca să apară opțiunea de instalare.  NOTĂ: După instalarea extensiilor dorite este bine să dați un restart/reboot pentru a pute fi folosite. (Unii spun că este de ajuns restartarea Gnome Shell-ului, dar eu personal am avut probleme care au dispărut doar la un reboot.) Spor la extins shell-ul!!